Prin 2010 auzeam cuvintele „here at Google, we’re obsessed with speed, in our products and on the web”. Și nu sunt singurii. Și utilizatorii iubesc viteza. Un studiu spune că 40% dintre aceștia vor părăsi paginile care se încarcă în mai mult de 3 secunde.
Exigențele pieței au crescut progresiv. Nu cu prea multă vreme în urmă, optimizarea site-urilor pentru telefonul mobil era doar un moft de-al webmasterilor mai pretențioși. După 2015 însă, când traficul generat de device-urile mobile l-a depășit pe cel generat de userii de PC-uri, această „pretenție” a devenit obligatorie.
Cum a apărut și ce este AMP
Dar cum te ridici la acest nivel? Aș putea spune că Google a venit în ajutorul programatorilor cu protocolul Accelerated Mobile Pages (AMP), dar ar fi puțin exagerat. Mai degrabă, AMP a fost arma Google în războiul cu Facebook, care tindea să monopolizeze conținutul, mai ales pe nișa de mobile. Dar asta nu îi diminuează efectele pozitive asupra site-urilor câtuși de puțin. Lupta dintre giganții Internetului nu este problema noastră, cât timp ne bucurăm de tool-uri utile.
Ce este, însă, AMP? Definiția o găsim chiar pe site-ul dedicat acestui protocol: proiectul AMP este o inițiativă open-source care permite programatorilor să dezvolte site-uri și reclame care să fie rapide și performante, indiferent de device-ul folosit sau de platforma pe care sunt distribuite.
Din punct de vedere tehnic, AMP a reorganizat felul în care era construită o pagină web pentru mobil. Este vorba despre trei aspecte:
AMP HTML: o versiune regândită a HTML care include comenzi AMP;
AMP JS: prin acest framework JavaScript pentru paginile mobile, toate resursele externe sunt încărcate în porții controlate, pentru a preveni suprasolicitarea serverelor în încercarea de a prelua mai multe comenzi simultan;
AMP CDN (Content Delivery Network): conținutul paginii care folosește AMP va fi „cache-uit” pentru a fi accesibil cât mai rapid.
Protocolul a fost lansat oficial în februarie 2016, deși se vorbea despre el din octombrie 2015. Deja îl putem observa în acțiune, întrucât paginile care folosesc AMP sunt marcate în pagina de rezulate a motoarelor de căutare prin logoul protocolului. Și rezultatele par a-i mulțumi atât pe marii publisheri (fiind folosit de nume precum Financial Times, Wall Street Journal, The Daily Mail etc.), cât și pe consumatori.
Avantaje și dezavantaje ale implementării AMP
Până acum, AMP pare o adevărată mișcare flower-power a Internetului: performanță și viteză pentru toată lumea, accesibilă oricui dorește să o folosească. Dar, ca orice lucru care sună prea bine ca să fie adevărat, vine și cu niște dezavantaje.
Avantajele AMP
Totuși, să studiem mai întâi beneficiile pe care le aduce implementarea AMP în core-ul codului site-ului tău:
- Mărește considerabil viteza de încărcare – ceea ce este evident. Fără elemente inutile care să-l încetinească, AMP este rapid și eficient. Și, să nu uităm de experiența utilizatorilor. Nimănui nu-i place să aștepte, ceea ce înseamnă că AMP, prin viteză, direcționează mai mulți utilizatori spre site-ul tău.
- Îmbunătățește ranking-ul pe device-urile mobile – cu toate că Google a declarat că AMP nu este un factor de ranking de sine stătător, viteza este un factor. Și încă unul important. Și, întrucât AMP îmbunătățește viteza de încărcare a site-ului, acest lucru se va reflecta pozitiv și în poziționarea site-ului pe SERP-ul de pe mobile.
- Îmbunătățește performanțele oferite de server – dacă site-ul tău generează mult trafic de pe mobil, AMP va reduce încărcarea serverului și îi va crește performanța. Dar acest plus este, mai degrabă, o sabie cu două tăișuri, după cum vom vedea.
Dezavantajele AMP
Dezavantajele AMP rezultă din însăși simplitatea protocolului în sine. Tocmai pentru că urmărește îmbunătățirea performanței prin reducerea unor elemente considerate inutile, utilziarea AMP are și minusuri, mai ales din perspectivă antreprenorială:
- Venitul din reclame este redus – deși AMP suportă reclame, potențialul ca acestea să aducă venituri este micșorat considerabil. Majoritatea paginilor care folosesc protocolul permit un sigur tag de publicitate, care nu este tocmai ușor de implementat.
Aici, părerile sunt împărțite totuși. Unii analiști susțin că vizibilitatea crescută adusă de AMP paginii tale va crește, implicit, și vizibilitatea reclamelor.
Concomitent, AdBlockul, probabil extensia cea mai urâtă de marketerii online, va întâmpina dificultăți în blocarea reclamelor pentru că protocolul oprește utilizarea altui JS decât cel din core-ul codului. - Statisticile din Analytics se vor „subția” – AMP oferă suport pentru Google Analytics, dar are nevoie de un tag diferit, care trebuie implementat pe fiecare pagină care folosește protocolul. Acest demers va necesita mult timp și va afecta abilitatea de a monitoriza statisticile site-ului cu acribie.
- Sub masca performanței stă, de fapt, memoria cache – Google nu face niciun truc magic prin care brusc paginile se încarcă foarte rapid. Ceea ce face de fapt este că salvează versiuni cached ale paginilor care folosesc AMP și, când vizitatorii le accesează, pur și simplu le „servește” de acolo.
În lumina ultimelor aspecte prezentate, poți lua o decizie: vreau sau nu vreau AMP pentru site-ul meu? Dacă răspunsul este da, voi oferi niște indicații pentru o implementare corectă a acestui protocol.
Cum se implementează AMP
În primul și în primul rând, recomand parcurgerea tutorialului oferit pe site-ul ampproject.org. Aici vei fi ghidat spre crearea unei pagini AMP de la 0. Vei învăța cum să creezi un fișier cu extensia HTML AMP, cum să adaugi o imagine, să previzualizezi pagina și să validezi protocolul. Dacă te pregătești să construiești un site, aceste resurse sunt deosebit de utile, mai ales pentru bloguri și pentru marketerii de content. Pare un proces complicat, dar cu etapizarea corectă lucrurile se vor așeza.
Studiu de caz – implementarea AMP în WordPress
În cazul platformei WordPress, nu avem acces în mod direct la codul fiecărei pagini. Dar asta nu exclude posibilitatea folosirii AMP. Salvarea vine de la un plugin, a cărui instalare o voi explica în rândurile următoare.
1. Descarcă pluginul AMP pentru WordPress de pe Github.
2. Din Admin Panel, la secțiunea „Plugins”, click pe „Add New”, apoi pe „Upload Plugin”.
3. Uploadează fișierul .zip descărcat mai devreme.
4. Activează pluginul (va apărea un buton cu „Activate plugin” după instalare).
5. Pentru verificarea funcționalității, adăugă la sfârșitul URL-ului unui articol de pe site-ul tău „/amp/” (de exemplu, https://www.admarks.ro/greseli-seo/amp/).
După instalarea cu succes a pluginului, este recomandat să verifici dacă tagul <rel=”canonical”> indică articolul principal, nu versiunea AMP. Ulterior, verifică și dacă tagul <rel=”amphtml” href=”AMP PAGE”> este adăugat la articolul original.
După câteva zile de la instalarea pluginului, vei observa în Google Search Console, la secțiunea „Search Appearance”, Accelerated Mobile Pages. Următorul pas de aici este să îți validezi paginile. Procedeul este simplu:
1. Folosind Chrome, adaugă „#development=1” la finalul URL-ului paginii amp (folosind exemplul de mai sus, ar fi https://www.admarks.ro/greseli-seo/amp/#development=1).
2. Click dreapta pe pagină, apoi click pe „Inspect”.
3. Acum, va fi necesar un refresh.
4. În tabul „Console” din fereastra deschisă de „Inspect” trebuie să găsim textul „AMP validation succesful”.
Acum este indicată verificarea paginii AMP cu Structured Data Testing Tool, pentru a valida Schema Markup. Aici sunt mai multe aspecte pe care trebuie să le ai în vedere, în funcție de layoutul paginii în cauză. Articolul de aici prezintă mai multe soluții pentru eventualele erori care se ivesc.
În cele din urmă, trebuie să validăm Google Analytics, folosind următoarele instrucțiuni:
1. Navighează la amp-wp-master/includes/amp-post-template-actions.php în admin;
2. Adaugă codul de aici ;
3. Modifică numele contului UA-XXXXX-Y cu numele contului tău de Analytics.
Acum ai finalizat de implementat protocolul AMP și te-ai asigurat de funcționalitatea acestuia. Este importantă validarea tuturor aspectelor, atât de programare, cât și de monitorizare. Altfel, s-ar putea să observi că site-ul tău nu are o versiune funcțională de AMP sau că nu beneficiezi de statistici relevante.
După cum se vede, instalarea AMP nu este tocmai floare la ureche nici pe WordPress. Și tocmai din cauza dificultăților întâmpinate în implementarea acestui protocol apar și o serie de greșeli, care, în cel mai rău caz, te pot lipsi de toate avantajele pe care le oferă.
Greșelile cu cea mai mare incidență sunt cele de cod HTML. Cum spune și un cântec românesc, „Unde HTML nu e, nici AMP nu e”. Erorile de programare te privează de toate avantajele pe care le oferă protocolul. Având în vedere dificultatea implementării, nici corectarea greșelilor nu se lasă mai prejos. Dacă lucrurile nu funcționează, va trebui să verifici absolut toată informația, indiferent de corectitudinea aparentă. Având în vedere volumul mare de cod, este și destul loc pentru greșeli. Repararea erorilor HTML se face prin scoaterea tagurilor dissalowed și prin validarea protocoalelor utilizate. Alte greșeli apar la nivelul stilului. Este foarte important să incluzi atributele înălțime și lățime pentru fiecare element afișat. În acest fel, pagina rămâne ușor de parcurs. Cu toate că problemele de stil și de layout nu au aceeași frecvență precum cele HTML, nu trebuie să le ignorăm. Este indicat să avem permanent în vedere experiența utilizatorului pe site, iar erorile la nivel de funcționalitate și design sunt taxate prin creșteri de bounce rate, ceea ce va afecta rankingul site-ului.
Care este impactul AMP în SEO?
John Mueller, Webmaster Trends Analyst pentru Google, a afirmat în februarie 2016 că AMP-ul în sine nu constituie un factor de ranking. Dar știm că SEO nu înseamnă doar acești factori de ranking, ci e un sistem mult mai complex, care analizează site-urile atât prin prisma algoritmilor săi, cât și a interacțiunii utilizatorilor cu acestea.
Și tocmai la felul în care interacționează utilizatorii cu site-urile intervine AMP. Chiar dacă nu constituie încă un factor direct de ranking, experiența utilizatorului atunci când accesează pagina se va reflecta în SEO. Număr de clickuri, bounce rate redus și viteză – toate aceste aspecte vor avea o influență pozitivă în poziționarea paginii pe SERP.
În plus, caruselul Google News este o oportunitate bună să capeți vizibilitate, dacă folosești AMP. Este cunoscut faptul că această metodă prin care motorul de căutare încurajează implementarea protocolului nu e permanentă. Dar de aici deducem două lucruri: în primul rând, putem profita acum de plusul de vizibilitate. Iar în al doilea rând, este clar că Google are planuri în acest sens. De ce să nu fii cu un pas înainte?
Pentru a creea coținut optimizat pentru AMP, ar trebui să îți concentrezi atenția asupra a trei elemente cheie:
1. Titlul trebuie să fie creativ și interesant, dar fără brizbrizuri inutile – cu alte cuvinte, să reflecte subiectul într-o manieră care să atragă utilizatorii;
2. Bannerul de pe site – cu cât mai atractiv și mai original, cu atât mai bine;
3. Acordă atenție primelor 100 de cuvinte, întrucât acestea vor fi cele care îi vor determina pe utilizatori să-ți acceseze conținutul.
Așadar, AMP este o tehnologie care vine să astâmpere „setea” de viteză atât a lui Google, cât și a utilizatorilor. Deși este un proiect aflat la început de drum, despre care părerile sunt împărțite, nu ar trebui ignorat. Dacă știm ceva despre gigantul motor de căutare, știm că îi place să se implice în proiecte pe termen lung. Și, nu cred că AMP va face excepție. Rămâne însă de văzut cum se va concretiza acest protocol în ecommerce și SEO. Însă implementarea lui acolo unde este posibil nu poate decât să aducă un plus de viteză, deci un plus atât pentru utilizatori, cât și pentru rankingul site-ului tău.